Am studiat rata de conversie a grupărilor interlope din sudul Capitalei în agenți electorali ai partidului lui George Simion.
Trei samsari influenți, Marian Goleac, Florian Puiu și Petre Stoian (conectați în mod tradițional la clanurile Sportivilor, Vancică și Cămătarilor) au îmbrățișat valori patriotice într-un război subteran pe resurse publice.
Documentarea noastră s-a derulat în ultima jumătate de an și a presupus discuții și întâlniri cu personajele vizate, din mediul cărora am surprins câteva secvențe.
Schisma din Sectorul 4
La Sectorul 4, bubuiala a început în iulie 2023, când Marian Goleac s-a trezit că oamenii săi sunt epurați din aparatul executiv al societății Totul Verde SA (fosta ADP4). Momentul a fost unul de cotitură politică pentru fostul boss de la Spații Verzi, decuplat fără avertisment de la butoanele mașinii de tocat bani publici.
În 2022, de exemplu, reporterii noștri l-au surprins pe Goleac în Dubai, alături de managerul firmei de salubritate Rosal, înaintea unei licitații mamut (anulată ulterior de primărie). Goleac știa și urmărea fluxurile de bani, iar uneori ventila prin cafenele informații din comisiile de achiziții, deși era proaspăt condamnat cu suspendare pentru corupție (după ce a încercat să mituiască un polițist judiciar din DNA) și se angajase fictiv la postul Etno TV (atunci, parte a grupului Rosal). Expunerea însă i-a dăunat.
Filmul s-a rupt brusc vara trecută, în spatele ușilor închise, când Goleac a început să încaseze lovitură după lovitură:
Într-o singură zi din iulie 2023, primarul Daniel Băluță îi demite pe apropiații lui Goleac din fruntea societății Totul Verde SA (fosta ADP4), în frunte cu directorul Laurențiu Fluerici. Blitzkrieg-ul îi afectează totodată pe șefii de la contabilitate, juridic etc.
Pe rând, contractorii Totul Verde încep să întrerupă legăturile cu Goleac, care realizează astfel că e tot mai izolat.
Fiul lui Goleac, Antonio, este demis din poliția locală,unde a fost șef de direcție mai mulți ani. Goleac Junior a fost semnalat de presă în proximitatea unor interlopi importanți din sudul Capitalei, precum Robert Nica, cofondator al Clanului Sportivilor.
Marian Goleac primește somație de la Primărie să-și închidă celebrul restaurant din parcul bucureștean Lumea Copiilor (Trattoria Piccola). Contestă decizia în instanță și încă așteaptă soluția.
Conflictul dintre Băluță și Goleac s-a acutizat rapid, dar n-a transpirat în presă până acum. Buimac la început, Goleac s-a reorientat strategic în cele 10 luni pe care tocmai le împlinește de când a sărit din schemă. Tactica lui presupune deocamdată denunțuri anonime trimise la DNA de așa-zise „grupuri de salariați” sau informații parțiale strecurate pe surse jurnaliștilor. Goleac merge practic pe lângă pereți, fără să-și asume un război deschis cu administrația din care a fost expulzat, și ripostează prin proxies.
Acesta e contextul în care fostul șef ADP4 a început să se întâlnească cu reporterii captura în toamna anului trecut. Cu doar șase luni în urmă, adică în primăvara lui 2023, Goleac acționase în instanță publicația noastră pentru articolele precedente care îl vizează. Și-a bazat demersul inclusiv pe sprijinul primăriei de sector: aceasta figurează drept intervenient în proces în favoarea lui.
Dar marea schismă din vara trecută l-a determinat pe Goleac să-și reevalueze alianțele. În luna februarie a avut prima discuție de principiu cu George Simion, liderul AUR, căruia i-a pus la dispoziție experiența sa electorală de peste două decenii în ghetourile din sudul Capitalei. A fost primit cu brațele deschise, avea să ne spună Goleac mai târziu, ba chiar a fost rugat să coordoneze echipele AUR de campanie în Sectorul 4.
Prin urmare, am încercat să documentăm dinamica acestei reconversii politice din veteran PSD cu multiple conexiuni interlope, în patriot suveranist.
Omul de legătură
Negocierile dintre Marian Goleac și George Simion au fost facilitate de un apropiat al liderului AUR: omul de afaceri Dan Ricardo Filimon.
„E consilierul lui Simion”, susține Goleac, „ei doi lucrează de mult timp, au făcut împreună acțiuni unioniste, în zona asta știu că s-au lipit în trecut.”
La rândul său, Goleac e prieten cu Dan Filimon, alături de care își petrece vacanțele în Grecia, pe insula Eghina (la vreo 20 de kilometri de Atena). Fostul șef ADP4 dispune acolo de o vilă, deconspirată în 2020 de reporterii Libertatea care l-au și surprins pe Goleac atunci în stațiunea de la malul Mării Egee, cu o parte din anturaj.
Dan Filimon a administrat trei hoteluri pe insula Eghina, de-a lungul timpului (Sisi, Kouros și Carousel). E naturalizat din 1995 în Grecia și a deschis, la un moment dat, inclusiv o companie de transport maritim în portul Pireu (Prime Maritime).
Filimon își cultivă discret în mediul de afaceri român reputația unui antreprenor protejat de serviciile secrete, spun mai mulți jucători din piață care au vorbit cu reporterii noștri. Personajul însă diseminează constant punctaje radicale de comunicare ale propagandei ruse, cu mesaje anti-ucrainene elaborate pentru publicul român. Mai mult, organizează regulat acțiuni și evenimente cu specific etnic în comunitățile românești din țara vecină.
Una dintre diversiunile promovate de Filimon, de pildă, a fost așa-zisa persecuție a bisericilor românești din zona Cernăuți. Tema falsă a fost preluată rapid de postul tv Realitatea Plus, devenit între timp portavoce AUR, care a făcut campanii isterice pe subiect împreună cu site-urile lui Cozmin Gușă, un rusofil consacrat.
Pe teren, acțiunile lui Filimon în Ucraina s-au concentrat tot în regiunea Cernăuți și au presupus sponsorizări pentru grădinițe, spectacole folclorice, plăci memoriale patriotice, statui de bucovineni unioniști sau mici donații către preoți și publicații de limbă română. Evenimentele aveau, de regulă, patronajul Consulatului român din Cernăuți, dar banii cu care jongla Filimon acolo erau publici și proveneau, mai cu seamă, din bugetul Sectorului 1 al Municipiului București.
Adică de la Centrul Cultural al Sectorului 1, subordonat primăriei, care lucra cu firmele lui Dan Filimon pe vremea fostului edil Daniel Tudorache. Filimon fiind atunci, concomitent, și consilierul lui Tudorache în ultimul mandat al acestuia. Evenimente costisitoare au fost organizate astfel de Filimon și în București: „Balul Bucovinei – Țara Fagilor”, „Târgul de Crăciun din Parcul Bazilescu”, „1 Decembrie – Reuniți sub Tricolor” (Ateneul Român), „Festivalul Bucovinei 2019” (Piața George Enescu) sau „Istoria Culturii în Sectorul 1”.
Dar cum și de unde a apărut exact Dan Filimon?
La doar 21 de ani, în 1990, afaceristul de azi participa direct la fondarea Uniunii Vatra Românească, prima organizație naționalistă de extremă dreaptă din estul Europei, care a devenit proeminentă după prăbușirea comunismului.
Sprijinită atunci mediatic și logistic de președintele interimar Ion Iliescu și de Frontul Salvării Naționale, organizației xenofobe i-a crescut repede și un braț politic: PUNR.
Acest partid a obținut un număr semnificativ de parlamentari la alegerile din 1992 și a intrat în așa-zisul „patrulater roșu”, adică în alianța guvernamentală formată în jurul PDSR (actualul PSD), împreună cu PRM și PDAR.
Pe Dan Filimon îl regăsim și într-una dintre liniile de finanțare ale mișcării. E vorba despre o companie înființată în ianuarie 1992 (Publi Com Tur SRL), axată pe comerț cu alimente de bază și radiată zece ani mai târziu (în 2002). Filimon a fost asociat aici direct cu filiala din București a Uniunii Vatra Românească, fiind totodată cel mai tânăr partener din afaceri. Dar nu singurul. În schemă participau pe persoană fizică și alți membri marcanți ai organizației extremiste, printre care se distinge scriitorul ultranaționalist Ion Coja, fost secretar PCR la Universitatea București și colaborator al Securității, care a devenit ani mai târziu ideologul Noii Drepte.
Ulterior, Filimon și asociații săi mai în vârstă din firma respectivă s-au regrupat în construcțiile politice ale lui Virgil Măgureanu (primul director SRI) și Marian Munteanu (liderul studenților din Piața Universității). Aceștia doi din urmă – aparent adversari în tumultul din 1990, când s-a născut Vatra Românească și a avut loc prima mineriadă – au încercat să capteze împreună curente legionare la începutul anilor 2000. În spatele lor, s-au aliniat mai multe grupuri ultrareligioase și pro-avort.
Din umbră, fără să-și contureze în ultimele trei decenii o identitate politică personală, Dan Filimon sprijinea activ mișcările naționaliste românești, în timp ce-și dezvolta afacerile din străinătate.
În 2004, Filimon anunța deja că inițiază curse de feribot (pe ruta Constanța – Istanbul – Volos) și a încercat apoi, fără succes, să preia de la statul român navele Eforie și Mangalia, singurele de acest tip la noi, considerate însă „dotări strategice din punct de vedere militar” în CSAT.
Firma autohtonă de transporturi maritime a lui Filimon (Med Lines SRL) s-a închis în 2009.
L-am căutat pe Dan Filimon cu întrebări despre conexiunile sale cu Vatra Românească, AUR și Marian Goleac, dar ne-a răspuns destul de rezervat:
- V-am remarcat în diferite circumstante politice, în clipuri video sau fotografii, alături de președintele AUR, al cărui consilier înțeleg că sunteți. De când îl cunoașteți pe domnul George Simion și în ce împrejurări a apărut această colaborare?
- Din 2012. E foarte simplu, ne-am cunoscut pe baricadele luptei unioniste.
- Pe unde anume? În Bucovina, la Cernăuți, pe unde organizați dumneavoastră evenimente sau ceva de genul?
- Nu, l-am cunoscut în București.
- La vreun festival patriotic?
- Nu, la niciun festival. În 2012, și-au deschis un sediu, după ce au înființat „Acțiunea 2012”, și m-am dus pe la ei la sediu, că erau niște copii, să văd dacă au nevoie de ceva, dacă pot să-i ajut cu ceva.
- Și i-ați ajutat cu ceva?
- Când au avut nevoie. O dată la câțiva ani, da.
- La rândul dumneavoastră, tot așa, când erați copil, v-ați asociat într-o firmă cu fondatori marcanți ai Uniunii Vatra Românească. Erați partener acolo inclusiv cu filiala din București a organizației. Cum ați intrat în acel cerc?
- Da, mi-aduc aminte. Eram toți membri ai Uniunii Vatra Românească. Eu am intrat în Vatra Românească în martie 90 (momentul violențelor interetnice din Târgu Mureș – n.r.).
- Aveați 22 de ani, cred.
- 21.
- Și ce v-a animat să intrați acolo?
- Sentimentul patriotic.
- Spuneți-mi, vă rog, ați făcut vreodată legătura sau ați intermediat discuții între domnii Marian Goleac și George Simion?
- N-au nevoie oamenii politici să le intermediez eu legături.
- Marian Goleac a fost șef la ADP4, nu prea e om politic. Poate fosta lui soție…
- Eu știu că este om politic. Era membru PSD.
- Deci, nu le-ați intermediat discuțiile?
- Absolut deloc.
George Simion nu a răspuns apelurilor noastre. Acum un an și ceva, însă, aflat în studioul Realitatea Plus, liderul AUR declara următoarele: „Domnul Dan Filimon este un colaborator, am lucrat foarte mult pe Cernăuți, a făcut foarte multe pentru românil din comunitatea de acolo (…)”
Kiev Post scria la sfârșitul lunii aprilie că serviciul militar de informații al Ucrainei (HUR) este în alertă, fiindcă partidul român pro-rus „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR) ar pregăti o serie de provocări anti-ucrainene, sub forma unor campanii de dezinformare care să prezinte o așa-zisă opresiune a românilor din Ucraina.
Potrivit surselor citate, ”oficialii AUR realizează în prezent interviuri cu preoți din satele regiunilor Cernăuți, Transcarpatia și Odessa, unde locuiește un număr semnificativ de etnici români, ca parte a pregătirilor pentru operațiunea de propagandă (…)”. În aceste comunități, naționaliștii români ar fi intervievat și familiile bărbaților care servesc acum în Forțele de Apărare ale Ucrainei. Românii reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși.
George Simion, președintele AUR, a primit interdicție să intre în Ucraina încă din anul 2021.
Cele două obiective ale lui Goleac
Goleac avea două obiective majore când s-a așezat prima dată la masă cu Simion:
Primul: să negocieze un mandat nou în Parlament pentru fosta lui soție, Matilda Goleac, pe listele AUR. Fostă subprefectă a Capitalei, doamna Goleac este acum deputată PSD.
Al doilea: să alcătuiască lista AUR la Consiliul Local al Sectorului 4 cu oamenii săi de încredere. Asta i-ar fi asigurat o poziție de negociere cu primarul Băluță în matematica noilor alianțe.
Până la urmă, Matilda Goleac, care ocupă încă funcția de prim-vicepreședinte al filialei PSD Sector 4 condusă de primarul Daniel Băluță, ar fi refuzat să intre în AUR. Aranjamentul era ca și făcut, zice Goleac retrospectiv, numai ca n-a mai avut clienți:
„Urma să fie adjuncta pe țară a organizației de femei AUR și, din acest punct, avea un loc eligibil asigurat. Dar n-a vrut ea și gata. Chiar m-am gândit <uite, mă, are combinațiile ei> și i-am spus totuși ca să fiu împăcat <crezi că Băluță te mai pune pe liste? Îți dau scris că nu te mai pune și vei afla asta în ultimul moment, când n-o să mai poți face nimic!>. Ea e numărul 2 în organizație, teoretic, dar zboară imediat în circumstanțele astea (conflictul lui cu Băluță – n.r.). La un moment dat, însă, femeia mi-a spus: <nu mă bag acolo, mă, că mă pun ăia să defilez cu pancarte prin Parlament și mi-e rușine>. Și aici am crezut-o, fiindcă o cunosc.”
Pe parcurs, lucrurile s-au complicat parțial și în cazul listei de candidați pentru consiliul local din sector. Obișnuit cu milităria de la PSD, Goleac a remarcat o “bulibășeală de nedescris” la AUR:
„Îi tot schimba (pe candidați -n.r.), se certau, au ieșit scandaluri. M-am uitat și eu pe listele finale. Mare greșeală ce a făcut. Le-a schimbat în ultimul moment, l-a pus p-ăla, p-ăla, p-ăla… <Bă, George,> i-am zis, <poți să tragi singur căruța până la un punct, ok, urci până la un nivel, dar de acolo, nu mai poți. Ai nevoie de oameni, de nume, de tracțiune> Și zice <Păi nu, că ăștia confiscă partidul, trebuie să fim atenți!>. A greșit, de exemplu, cu Mihai Enache ăsta. Păi, ăsta a lucrat la Sectorul 4, director de investiții. Habar n-are pe ce lume trăiește. El vorbise ceva cu Gușă și Oprea, dar nu s-a mai ținut, în fine (…)”
Atât de mare a fost înghesuiala, încât Goleac a trebuit să negocieze până și cu prietenul său, Dan Filimon, lista AUR pentru Consiliul Local din Sectorul 4:
Entuziasmul lui Goleac din februarie a scăzut vizibil până în mai, dar s-a înhămat disciplinat în campanie pentru AUR. Miza lui imediată râmâne războiul cu Băluță, iar formațiunea lui Simion e ultimul refugiu. Partidul lui Cristian Popescu Piedone, nașul său de cununie, n-a fost o variantă pentru Goleac tura aceasta, fiindcă cei doi și-au răcit relațiile după Colectiv și au rămas așa.
Piedone a fost alternativa unei alte grupări la începutul campaniei electorale: cea a lui Florian Puiu, samsar imobiliar. Conectat la bombardieri din două generații, Puiu și-a asumat dintotdeauna legăturile interlope, din cauza cărora a și fost dat afară din PSD în 2020. Audiat în dosarele DIICOT ale Sportivilor, Florian Puiu a trecut și pe la DNA, fiindcă a mituit doi primari din Ilfov (Jilava și Snagov), pe care i-a denunțat ulterior.
La fel ca Goleac, Puiu reprezenta un pol de putere înrădăcinat în administrația Sectorului 4 de pe vremea lui Piedone. Era specializat însă în avize de urbanism și autorizații de construcții, fiind totodată consilier în comisia de resort. A fost îndepărtat la scurt timp după plecarea lui Piedone din Primăria Sectorul 4 și s-a refugiat în organizația PSD Ilfov până acum patru ani, când Ciolacu l-a „exmatriculat” de acolo, tot pe fondul unui scandal cu implicații interlope.
După un sejur la APP (partidul naționalist al lui Codrin Ștefănescu), Puiu a tatonat anul trecut și AUR, dar n-a mai avut loc acolo de rivali (precum Goleac sau samsarul Petre Stoian din Popești-Leordeni). Așa că s-a mobilizat exemplar în ziua de lansare a candidaturii lui Piedone și a trimis mai multe brigăzi din clanul Sportivilor și Cămătarilor la Sala Palatului ca să fie lume.
„Piedone este prietenul meu, am lucrat împreună la sectorul 4. Și sincer, este singurul care poate administra Primăria Capitalei. A fost multă lume la lansare, dar nu aduși de mine. Are mulți prieteni Piedone. Și eu la fel. Nu le cer cazierul, nu sunt căsătorit cu ei” – ne-a declarat Puiu pe 14 aprilie, la scurt timp după evenimentul lui Piedone de la Sala Palatului.
O lună și jumătate mai târziu, pe 29 mai, Puiu era deja trup și suflet cu Gabriela Firea când l-am sunat: „Eu sunt PSD-ist. A fost o greșeală cu APP, din motive de prietenie cu Dragnea și Codrin. Eu nu trădez (…), dar Piedone a greșit că nu s-a retras și o să piardă și sectorul 5.”
Celălalt front: Popești-Leordeni
Lipit de Sectorul 4 și transformat într-un eldorado imobiliar pentru clanurile interlope Sportivii și Vancică, orașul Popești-Leordeni reprezintă al doilea front în care o grupare din PSD a trecut sub steagul AUR și se războiește crunt cu foștii colegi.
Gruparea primarului Petre Iacob zis Pitre s-a rupt după ce oameni cheie din echipa sa au preluat filiala AUR din oraș și candidează în frunte cu un fost viceprimar, Constantin Mitran.
Mărul discordiei ar fi copiii primarului, iar cauza ține strict de bani. Am stat de vorbă cu samsarul de terenuri Petrică Stoian, zis Pepi, șeful ”rebelilor” refugiați la AUR. Acum patru ani, Stoian era chiar șeful de campanie electorală a actualului edil, dar lucrurile s-au schimbat, tensiunile s-au acumulat.
După mai multe frecușuri, povestește Stoian, buba s-a spart de la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal), când s-a certat frontal cu Tudor Iacob, fiul primarului. Stoian susținea proiectul în favoarea unui alt consilier, care construia blocuri în același perimetru cu Iacob Junior și, din acest motiv, intrase într-un soi de rivalitate economică cu acesta din urmă. Enervat de opoziția lui Iacob Junior, care altera ordinea în grupare, Stoian s-a colorat în naționalist:
În toți acești ani, Petrică Stoian, actualul șef AUR din Popești-Leordeni, a făcut pe curierul între primar și dezvoltatorii imobiliari. A fost și condamnat la 2,5 ani de închisoare cu suspendare, din cauza asta. În dosarul DNA deschis pentru trafic de influență în formă continuată, procurorii susțin că Pepi le cerea constructorilor zeci de mii de euro pentru ca primăria să le emită autorizații de construire. Denunțătorul a fost liderul clanului Vancică (Florin Vancică), pe care samsarul îl cunoscuse la botezul nepotului primarului, unde i-a fost prezentat chiar de Iacob Junior.
Petrică Stoian este în continuare judecat, împreună cu primarul Iacob, într-un dosar disjuns, în care sunt acuzați de abuz în serviciu. Primăria i-ar fi plătit ani la rând lui Stoian abonamentul de telefon, deși acesta nu era angajat în instituție sau consilier local.
Foștii prieteni se împroșcă acum cu acuzații de mită electorală sau cu filmulete deocheate făcute la petrecerile unde au băut împreună, dar nimeni nu sare pârleazul să vorbească aplicat despre bani. Pe Stoian l-au urmat la AUR persoane relevante din anturajul primarului Iacob, precum șefa companiei private a consiliului local, șeful departamentului de Urbanism, angajați din alte compartimente, dezvoltatori imobiliari și foști asociați. Regrupați la AUR, ei susțin acum candidatura fostului viceprimar.
Am identificat trei conducte importante de bani în structura lor:
Unul dintre oamenii de bază cu care Stoian vrea să preia orașul este dezvoltatorul imobiliar Constantin Dima, poreclit Coly Trans, după firma sa de construcții. Donator important la AUR, face parte din nucleul dur al echipei de campanie. Ginerele lui Dima, Claudiu Moisiev, se află pe lista de candidați AUR pentru Consiliul local Popești-Leordeni. Este fost partener de afaceri cu familia primarului Petre Iacob. Dima a construit blocuri, cot la cot cu Clanul Sportivilor, atât în Popești-Leordeni, cât și în Sectorul 4.
Robert Demetrian, poreclit de foștii aliați politici ”regele mansardelor”, conduce departamentul de urbanism. Pe sub ochii au trecut certificatele și autorizațiile de construcții în ultimele două mandate ale primarului Iacob. Demetrian e funcționar public din 2008, iar în 2016 a candidat fără succes la Consiliul local al comunei ilfovene Jilava. Imediat după, a condus patru luni Poliția Locală din Sectorul 4, înainte să-și facă un rost în echipa primarului Iacob. Acum, fiul lui Demetrian candidează la Consiliul local pe listele AUR din Popești-Leordeni.
O altă piesă importantă desprinsă din sistemul lui Petre Iacob, care candidează din partea AUR la aceste alegeri, este Ana Maria Mihalache, șefa companiei de utilitate publică (cu un buget de circa 10 milioane de lei în 2023). Soțul ei, poreclit Naftalină, finul samsarului Stoian, este dezvoltator imobiliar.
