Cei doi români menționați în rapoartele CSAT despre imixtiunea rusească în alegeri au clădit și supravegheat, timp de aproape un deceniu, o rețea internațională cu fluxuri netransparente de bani.
Bogdan Peșchir zis Bogpr (finanțatorul pe TikTok al campaniei lui Călin Georgescu) și Gabriel Prodănescu (angajatorul lui Peșchir) și-au promovat întotdeauna aplicațiile de plăți alternative drept instrumente de anonimizare financiară.
Există însă un dosar în arhivele Tribunalului Brașov care pune degetul pe vulnerabilitățile de ordin uman și tehnic ale acestor circuite paralele. Cazul datează de acum nouă ani.
Afacerea judiciară este totodată relevantă pentru ca arată gradul de încredere între Peșchir și Prodănescu, precum și capacitățile lor tehnice asupra unor softuri pe care investitorii crypto le folosesc acum, în viața de zi cu zi, la nivel global.
Autoritățile române care scormonesc de ceva timp după sursa exactă a milioanelor de euro acumulate în depozitele crypto ale lui Bogdan Peșchir se confruntă cu doi experți redutabili în universul web 3.0.
Cei doi brașoveni din Cryptovers
Bogdan Peșchir (alias Bogpr) este omul-cheie al unei afaceri crypto ramificată pe patru continente.
Arhitectul acestui business global este însă Gabriel Prodănescu, angajatorul lui Peșchir.
Dezvoltată în ultimul deceniu, schema în sine reprezintă o rețea financiară paralelă, lipsită de control instituțional, nereglementată internațional, dar întinsă în toate punctele cardinale.
Ce înseamnă exact Peșchir pentru Prodănescu? Ce prestează el concret? Care e cota de încredere între cei doi brașoveni? Și de când fac tandem în Cryptovers?
Am început sa găsim răspunsuri într-un dosar din arhiva Tribunalului Brașov și le-am coroborat apoi cu informații din mai multe baze internaționale de date.
Bogdan Peșchir lucrează de peste 11 ani pentru omul de afaceri Gabriel Prodănescu. A fost angajat în 2013 și, fiind absolvent de studii medii, a primit inițial un post de ajutor de programator IT. S-a afirmat însă repede, devenind mâna dreaptă a patronului în mai puțin de un an.
Pionier în industria Fintech, Gabriel Prodănescu dezvolta în acea perioadă prima tehnologie românească de plată prin SMS (mTicket), preluată cu tam-tam de lanțul de hipermarketuri Cora. Aplicația a fost promovată inclusiv la standul național din cadrul Mobile World Congress Barcelona din 2013.
După succesul înregistrat atunci, Prodănescu a continuat să își dezvolte softul de plăți și a trecut la proiectul său pilon: ATM-urile crypto. Era un moment prielnic.
Bitcoin tocmai se umflase brusc după criza datoriilor suverane din Europa (Grecia, Cipru, Spania, Portugalia).
Dacă la finalul lui 2012 moneda urcase deja la 13 dolari, un an mai târziu valora peste 1000 $.
La rândul său, Bogdan Peșchir era pe cai mari în echipa lui Gabriel Prodănescu. În 2014, coordona partea de software la compania brașoveană OCMRO Technology (redenumită ulterior BitXatm Technology). Peșchir avea în subordine o echipă de șase programatori și îi raporta direct lui Prodănescu.
Responsabilitățile sale în firmă erau următoarele:
asigura mentenanța sistemelor informatice din bancomatele crypto fabricate și vândute de firma lui Prodănescu
contribuia la dezvoltarea softurilor necesare pentru criptarea și derularea tranzacțiilor prin intermediul acestor terminale
era însărcinat să realizeze și să păstreze backup-uri cu portofelele ATM-urilor distribuite în toată lumea, ceea ce îi asigura în orice moment acces la bitcoinii tranzacționați de aceste aparate
Bogdan Peșchir putea “chiar să transfere bitcoini între adresele clienților, în cazurile în care se impune”, remarcau procurorii de la DIICOT Brașov în toamna anului 2016.
Loialitatea și implicarea lui Peșchir în afacerea lui Prodănescu, dar și în relațiile cu clienții internaționali, la banii cărora avea acces neîngrădit, au fost subliniate de magistrații locali într-un dosar deschis acum nouă ani, după un incident care a dezvăluit o vulnerabilitate majoră a sistemului.
Ce s-a întâmplat în vara lui 2016
Milioanele de euro tranzacționate de clienți sub supravegherea tehnică a lui Bogdan Peșchir l-au ispitit pe colegul său, Sorin Niță, un programator din subordine angajat în urma unui anunț pe olx.ro. Acesta a reușit să sustragă din computerul șefului său direct, Bogdan Peșchir, date sensibile cu care a reușit apoi să acceseze portofelele virtuale ale unor clienți.
Sorin Niță a furat astfel 78 de bitcoini în vara lui 2016. Paguba ar fi depășit astăzi 7,8 milioane de euro, dar cu prețul de atunci al criptomonedei, Niță a convertit doar 179 de mii de lei în contul său bancar.
Povestea a ieșit la iveală rapid, când un client din Dallas, SUA, a reclamat că nu îi funcționează softul. Bogdan Peșchir l-a informat pe directorul Prodănescu și a început o verificare internă, descoperind că portofelele electronice ale ATM-urilor proprii fuseseră viciate și că banii lipsă s-au scurs către colegul său de birou, Sorin Niță. 40 de bitcoini dispăruseră numai de la clientul american, de exemplu, în cele două luni scurse între 11 iunie și 4 august 2016.
Peșchir și-a mai amintit că îl rugase pe Niță la începutul acelui an să îi repare ceva la un computer, ocazie de care acesta a profitat ca să copieze date sensibile.
Anchetatorii aveau totodată nevoie să înțeleagă mecanismele de bază, iar Peșchir a trebuit să le explice care era structura de acces la date, principiile de funcționare și rolul său în acest sistem.
Clienții care cumpărau ATM-urile lui Prodănescu (de la BITXATM Technology) beneficiau de servicii de mentenanță a softului, administrare și anonimizare, indiferent de zona geografică unde instalau terminalele (UE, SUA, Marea Britanie, Japonia, Canada sau Africa de Sud).
Numai conectat în rețeaua VPN, aparatul poate oferi publicului servicii de tranzacționare.
În cazul alimentării ATM-urilor cu bitcoini, criptomoneda este trimisă digital într-un “portofel” electronic, unic, aparținând terminalului respectiv.
Administratorii de soft (echipa lui Prodănescu) și cei de rețea (care operează terminalele cumpărate de la Prodănescu) pot urmări tranzacțiile utilizatorilor din conturile lor.
În ceea ce-l privește, Bogdan Peșchir avea acces total la ecosistemul lui Prodănescu. Iată ce le declara anchetatorilor în toamna lui 2016:
”În cadrul rețelei VPN, doar eu aveam acces la conturile bitcoin ale clienților, pentru efectuarea de transferuri. Eu aveam această atribuție și posibilitate. Transferul se putea face doar după accesarea contului portofelului virtual al clientului, folosindu-se o parolă generată de un algoritm creat de Obreja (un subordonat – n.r.), dar prelucrată pentru utilizare de un program informatic creat de mine, după o metodă pe care doar eu o cunoșteam”.
Și inculpatul Sorin Niță, subordonatul lui Peșchir care a furat cei 78 de bitcoini, avea acces la portofelele digitale ale clienților, în sensul că putea să vadă sumele din ele, dar nu putea face tranzacții fiindcă datele erau criptate. Recunoscându-și fapta în fața procurorilor, Niță a confirmat indirect statutul lui Peșchir:
”Eu cream portofele digitale la solicitarea clienților (…) Din acel moment, ei erau singurii care puteau efectua tranzacții. Dacă apărea vreo problemă legată de portofel, de exemplu să fie corupt, rezolva colegul Bogdan Peșchir. Avea acces la programul de decriptare. După ce s-a stricat un hard disk aferent unui ATM din Dallas, am profitat și am făcut un backup, am transferat programe informatice ce se aflau pe terminalele ATM-urilor și în sistemul informatic al colegului Bogdan Peșchir”, a relatat Sorin Niță la audieri.
După ce Niță a părăsit firma, foștii colegi nu l-au mai putut contacta. Gabriel Prodănescu i-a cerut despăgubiri civile de peste 7 milioane de euro, socotind că, dincolo de problemele de imagine cauzate, i-ar fi compromis softul pentru care el ar fi fost nevoit să obțină o finanțare canadiană de 10 milioane de dolari în 2014.
Sorin Niță a fost condamnat în primă instanță la 2 ani și 9 luni de închisoare pentru transfer neautorizat de date informatice, acces ilegal la un sistem informatic şi fraudă, dar ambele părți au contestat sentința cu apel la începutul lui 2018. Câteva zile mai târziu, Niță a murit în arest la domiciliu. Avea 25 de ani. Cauza morții: accident vascular cerebral.
Cazul a avut efect de tsunami pentru afacerea lui Gabriel Prodănescu. Deși vânduse deja vreo 200 de bancomate crypto până atunci, cele 18 aparate sabotate de Niță și împrăștiate prin lume au făcut ocolul presei internaționale de specialitate. Clienții nemulțumiți cereau despăgubiri și vechii parteneri strategici strâmbau acum din nas. Era un moment de cotitură pentru Prodănescu și Peșchir.
Asociați într-o companie din Statele Unite
Preocupat de soluțiile digitale pentru transferurile de bani, Gabriel Prodănescu a dezvoltat totodată și RemitATM, un aparat pentru plăți cash, promovat masiv în 2016.
Și aici este vorba de un aparat bidirecțional pentru tranzacții financiare, descris de producător ca fiind “o alternativă la monopolul actual deținut de o mână de companii, eliberând transferul de bani și remiterile la nivel mondial”.
Soluția a fost prezentată de firma lui Prodănescu la festivalurile tech internaționale de la Barcelona și Londra în 2016.
Antreprenorul brașovean a făcut eforturi dintotdeauna să se extindă și în SUA, deși experiențele anterioare, când își promova tehnologia (Sumo Pro) pentru ATM-ul de bitcoin, se dovediseră dezamăgitoare.
Un astfel de episod s-a consumat la Chicago, în iulie 2014. Prodănescu a participat atunci la North American Bitcoin Conference, ocazie cu care a anunțat un business aparent spectaculos: un startup din Los Angeles (CryptVision) ar fi intenționat să-i comande 1000 de aparate și cerea exclusivitate pentru comercializarea în SUA și Canada. Industria se afla încă în etapa de pionierat, iar în SUA nu erau instalate mai mult de o sută de ATM-uri crypto în acel moment.
Trășenia s-a dovedit însă o gaură de covrig. Două luni mai tâziu, parteneriatul avea sa fie denunțat public chiar de Prodănescu&echipa, care au invocat neseriozitatea celorlalți.
ATM-urile românești de bitcoin au ajuns în State până la urmă, dar numărul lor n-a fost semnificativ, fiind cumpărate în regim de retail.
A rămas în urmă o companie (BiXtatm Technology LLC) înființată în statul Nevada, în vara lui 2014, pe numele lui Prodănescu și Bogdan Peșchir.
Schema din Canada cu ATM-uri crypto românești
Un an mai târziu, in 2015, Prodănescu găsește perspective în Canada.
ATM-urile crypto produse la Brașov sunt descoperite atunci de însuși Gerald Cotten, bossul de la QuadrigaCX, cel mai mare crypto exchange canadian din acel moment. Care încheie cu Prodănescu un parteneriat strategic pentru instalarea de ATM-uri two-way (cash pentru bitcoin și viceversa) în principalele orașe din Canada.
Gerald Cotten afirma că aparatele BitXatm sunt cele mai eficiente, fiabile și ușor de utilizat dintre toate cele disponibile atunci pe piață. Dar entuziasmul canadianului s-a topit subit în 2016, când s-a aflat în industria Fintech despre incidentul cu angajatul lui Prodănescu care fura bitcoini (Sorin Niță).
Ba chiar, asociatul lui Gerald Cotten din QuadrigaCX, Michael Patryn, s-a plâns atunci public de serviciile departamentului de relații cu clienții de la BitXatm.
Patryn a fost condamnat în trecut pentru fraudă cu carduri de credit, iar Gerald Cotten a murit suspect in 2019, în India, declanșând un mare scandal în lumea crypto, după ce mii de păgubiți s-au trezit ca nu-si mai pot accesa fondurile în valoare totala de 145 de milioane de dolari.
Cotten gestiona milioanele clienților pe persoană fizică și, după moartea sa, autoritățile au constatat că vistieria companiei QuadrigaCX era aproape goală și că afacerea funcționa pe principiile unei scheme Ponzi.
În Canada, mai funcționează acum în jur de 16 aparate produse de BitXatm, firma lui Gabriel Prodănescu, potrivit site-ului Coin ATM Radar.
Binefăcătorii din München și prima finanțare
Firma românească prin care Prodănescu si echipa de programatori condusă de Bogdan Peșchir produceau si comercializau bancomatele crypto era trecută pe numele Ruxandrei Adam, responsabila de marketing și viitoarea doamnă Prodănescu (soția lui Gabriel).
Afacerea a fost rebotezată sub brandul BitXatm în 2017, la trei ani după ce românii au accesat o finanțare pentru dezvoltarea softurilor de conversie crypto.
Banii au venit prin investitorii care dețin compania germană Global Funds Transfer (GFT), cu sediul în München și condusă în acea perioadă de francezul Mehdi Khlouf, un antreprenor IT în serie, potrivit bazei de date NorthData.
Khlouf a pilotat entitatea germană din 2013 până în 2017 și susține pe profilul său de LinkedIn că a fost managerul unui accelerator de proiecte fintech cu finanțare de tip seed: Sendvoucher, Coinay, Bitxatm, ORacle, BitCar, Bitairtime, ColorCoin Ltd.
Altminteri, Prodănescu și Mehdi Khlouf au înființat împreună o companie la Londra (GFT Ventures Limited) în 2014.
Marcel Brück este totodată asociat cu francezul Mehdi Khlouf în compania germană Global Funds Transfer (GFT) de care se leagă finanțarea brandului Bitxatm, sub care operează Prodănescu.
Grupul G+D, pentru care a lucrat Brück, activează în domeniile securității digitale, platformelor financiare și tehnologiei monetare. A evoluat de la producător de bancnote, mașini de procesare a bancnotelor, valori mobiliare, documente de identitate și carduri de plată – la furnizor de tehnologii de securitate în sistemele de plată, conectivitate și infrastructuri digitale. Operează în 40 de țări din întreaga lume și a produs bancnote pentru 145 de bănci centrale.
Neamțul care promitea pământ în Costa Rica
În 2017, aparatele BitXatm se răspândiseră deja în Europa, Africa de Sud, Japonia, Coreea de Sud, SUA și Canada.
De asemeni, 2017 este și anul în care Prodănescu schimba numele firmei-mamă de la Brașov (din OCMRO în BitXatm).
Tot atunci a adus în societate un asociat nou, în persoana lui Thomas Albrecht Graf, un german stabilit în Costa Rica.
După mai multe schimbări de direcție și de management, proiectul lui Graf s-a confruntat cu suspiciuni de practici Ponzi. Graf promitea inclusiv pământ în Costa Rica la metru pătrat, în baza unor tokeni.
Pe lângă afacerile din America Centrală, unde trăiește, Graf are mai multe companii în Malta împreună cu John Austin Yavorsky, un antreprenor american care trăiește în Columbia. Acesta se laudă că a fondat Bity Mundo, al doilea crypto exchange din America Centrală și un casino online exclusiv pentru cryptomonede.
Interdicția din Anglia lovește în plin
În 2018, aparatele lui Prodănescu apăreau din nou în presa de specialitate, dar de data aceasta în spatele brandului BCB ATM – o companie londoneză înființată de britanicul Landry Ntahe.
Cunoscut în media drept ”banditul crypto”, acesta din urmă a făcut închisoare la 20 de ani, pentru jaf. În 2018, însă, Landry Ntahe devenise cel mai mare operator crypto al momentului în UK, după ce instalase 30 de ATM-uri în diferite locații din țară. Iar în 2020, îl coopta pe Gabriel Prodănescu în afacerea sa.
Cei doi au mai împărțit la Londra o firmă (Bitxatm Limited), iar Ntahe aprecia într-un interviu că relația sa cu românul ar fi una extraordinară, producătorul de ATM-uri devenindu-i un fel de ”mentor”.
Afacerea lor s-a dizolvat între timp, după ce legislația engleză a început să se adapteze la fenomen.
Tendința este una mai largă. Germania, dar și alte țări europene desfășoară de asemenea operațiuni de amploare pentru depistarea terminalelor ilegale.
Alarmele suna și în SUA: numărul bancomatelor crypto a sărit acolo de 30.000. În prima sa estimare publică a problemei, FBI a declarat pentru OCCRP că pagubele cauzate de escrocherii prin intermediul bancomatelor crypto s-au ridicau la 120 de milioane de dolari în 2023.
In Londra, lui Gabriel Prodănescu i-a rămas pe butuci inclusiv firma Globaya Limited, pe care o avea din 2018 și în care Bogdan Peșchir figurează de șase ani ca angajat pe post de Chief Technology Officer. Compania e inactivă tot din 2022.
”Construim sisteme de plată white-label. Burse de criptomonede (n.r. – cum ar fi Kraken, Binance), sisteme de plată interne pentru lanțuri hoteliere și altele”, scrie pe un site de recrutare din străinătate, la profilul Globaya Limited din Londra. Persoana de contact: Bogdan Peșchir.
Printre colegii lui Peschir aici apare și un anume Ionuț Lucian Lupu, care mai deține o companie cu nume similar în Ibiza, Spania (Globaya Pay Sociedad Limitada), înregistrată în 2020.
Sotia lui Prodănescu, Ruxandra, conducea echipa de vânzări a firmei Globaya Limited în Dubai.
Gabriel Prodănescu și Bogdan Peșchir nu au răspuns apelurilor și mesajelor noastre.
