După ce a băgat Nuclearelectrica într-un anturaj periculos, șeful companiei de stat relativizează situația.
Este vorba despre parteneriatul “neangajant” încheiat de societatea strategică cu o firmă a lui Frank Timiș.
Controversatul milionar a fondat în anii ‘90 afacerea “Roșia Montană”, considerată a fi cel mai corupt aranjament cu resursele naturale ale României, generând totodată proteste publice ample și un proces internațional riscant.
Oficialii români evită să comenteze prezența lui Frank Timiș în schemă, prevalându-se de apartenența americană a afacerii listate pe bursa newyorkeză.
captura a documentat însă artificiul sofisticat prin care compania controlată de Timiș a fost cotată pe NASDAQ, printr-o rută ocolitoare.
Și nu e singura inginerie la care apelează noul partener al Nuclearelectrica: criptomonedele sau izotopii industriali scumpi sunt anunțați drept surse alternative de finanțare proprie.
Am observat și că fluxurile financiare ale companiei lui Timiș au plecat exclusiv din fluctuații bursiere bazate pe informații neconfirmate.
În plus, directorul Nuclearelectrica a lucrat în trecut pentru fondul de investiții Amerocap, în conducerea căruia activează un consultant republican la care Frank Timiș a apelat în primul mandat al lui Trump.
Cine sunt și de unde au apărut
Firma Critical Metals Corp (CRML) apare în 2022, fiind înregistrată într-una dintre cele mai opace jurisdicții offshore din lume: Insulele Virgine Britanice.
Doi ani mai târziu, în 2024, entitatea se listează deja pe bursa newyorkeză (NASDAQ) prin intermediul unei fuziuni.
Construcția afacerii nu este organică, ci combină trei companii distincte, fiecare cu rolul ei:
Căsuța poștală din Caraibe servește ca vehicul de holding. Este un ambalaj corporativ. Nu are activități industriale și operaționale concrete, dar concentrează acțiunile și dă numele afacerii (Critical Metals Corp – CRML).
A doua entitate (Sizzle Acquisition Corp.) teleportează întreprinderea pe bursă. Fiind listată anterior pe NASDAQ, aceasta oferă noii întreprinderi acces rapid pe piața de capital, fără investiții majore. În termeni bursieri, se numește SPAC (Special Purpose Acquisition Company) și nu gestionează tranzacții în economia reală.
A treia firmă implicată în fuziune (European Lithium) este australiană, fiind controlată de omul de afaceri Frank Timiș. Reprezintă piesa cheie, fiindcă deține primul activ industrial adus în afacere – un zăcământ de litiu cu dimensiuni mici în Wolfsberg, Austria – care vine la pachet cu expertiză de piață în comerțul cu metale strategice.
Compania rezultată după fuziunea celor trei păstrează numele Critical Metals Corp (CRML), deschide un birou operațional la New York și îl are pe Frank Timiș acționar majoritar (prin European Lithium). Prima publicație românească care dibuiește urmele românului din spatele “firmei americane” este Newsweek.
Pasul următor este preluarea unei mine de pământuri rare în Tanbreez, Groenlanda, proces finalizat formal în octombrie 2025.
Achiziția se derulează într-un moment mediatic prielnic. Marea insula nordică, bogată în resurse minerale și parte a Regatului Danemarcei, se află în centrul unei dezbateri teritoriale dintre administrațiile SUA și UE.
“Groenlanda se poziționează ca un potențial hub alternativ pentru lanțurile de aprovizionare cu metale rare ale Occidentului”, arată și firma CRML într-o prezentare pe site-ul propriu.
Managerul companiei este australianul Tony Sage, un colaborator vechi al Frank Timiș. Cei doi au locuit o perioadă în Perth, Australia, orașul unde a emigrat actualul magnat român în anii ‘80.
În ultimul an, CRML i-a asigurat lui Tony Sage un pachet salarial de 22,7 milioane de dolari și altul de acțiuni în valoare de 21,7 milioane de dolari, potrivit presei australiene.
Contabil la bază, Sage s-a afirmat pe piața globală a speculațiilor miniere în 2008, cu o tranzactie spectaculoasă: a vândut o concesiune australiană unei corporatii chineze pe 400 milioane de dolari, după ce plătise pe ea doar 20 milioane, cu 18 luni înainte.
Altminteri, Sage a lucrat în general pentru Frank Timiș. În 1997, de exemplu, au intrat împreună și în mineritul din România, după cum povestește chiar australianul într-un interviu recent.
Directorul CRML a administrat în trecut și o societate românească controlată de Frank Timiș (International Goldfields SRL), care concesionase peste 2500 kmp între orașele Deva, Lugoj și Oțelul Roșu. Se întampla la începutul anilor 2000, când Timiș avea în concesiune aproximativ 5% din suprafața României, prin intermediul a trei companii. Cea mai cunoscută dintre ele (Gabriel Resources) încerca să exploateze aurul de la Roșia Montană, ca urmare a unui aranjament păgubos cu autoritățile române din anii ‘90.
Numele lui Tony Sage apare totodată și într-un proces civil din Londra, în urma căruia Frank Timiș a fost obligat sa plătească despăgubiri unui fost angajat care a dezvăluit practicile sale de corupție în Niger.
Cum au făcut bani din vorbe
Așadar, CRML pornește la drum sub bagheta lui Frank Timiș și urmează un modus operandi întâlnit sistematic în bulele speculative inițiate de magnat pe diferite burse ale lumii: adică multe comunicate, dar puține șantiere. Fără producție și venituri în momentul listării, afacerea își promovează exclusiv potențialul strategic al activelor.
Apoi, brusc, dă lovitura.
În prima parte a lunii octombrie 2025, firma lui Frank Timiș (European Lithium) anunță succesiv încasări în valoare totală de 121 milioane de dolari din vânzarea de acțiuni CRML.
Cum a făcut banii aceștia?
Într-un articol publicat inițial pe 3 octombrie 2025, într-o vineri seară, după închiderea bursei din New York, agenția Reuters relatează pe surse că ar fi existat discuții în cadrul administrației Trump cu privire la intrarea guvernului federal în acționariatul CRML.
Executivul american neagă însă vreun interes aparte în afacerea lui Timiș. Un oficial al administrației Trump comentează pentru agenția internațională de știri:
„Sute de companii ne contactează în încercarea de a convinge administrația să investească în proiectele lor privind mineralele critice. În acest moment, nu există absolut nimic concret în legătură cu această companie.”
Dar zvonul ia viteza glonțului peste weekend. Luni, la prima oră, pe 6 octombrie, prețul acțiunilor explodează deja (+62%) în pre-marketul bursei NASDAQ. Sunt volume record. Reuters asociază agitația de pe bursă cu articolul propriu, publicat cu trei zile în urmă.
Îi ajută și contextul geopolitic generat de tensiunile comerciale dintre SUA și China. Marile redacții internaționale publică articole ample despre problema pământurilor rare, iar CRML are povestea potrivită.
Informațiile despre interese americane asupra minei Tanbreez din Groenlanda, controlată azi de CMRL, fuseseră lansate inițial în piață chiar de cel care i-a vândut zăcământul lui Frank Timiș: omul de afaceri australian Greg Barnes.
Acesta a declarat tot pentru Reuters, în ianuarie 2025, că tranzacția cu CRML nu a fost pur comercială și că Washingtonul făcuse presiuni anterior, încă din mandatul lui Joe Biden, pentru a nu înstrăina mina unei corporații chineze. Departamentul de stat american și ministerul de externe danez nu au comentat afirmațiile.
Greg Barnes a obținut pe mina din Groenlanda doar 5 milioane de dolari cash, dar a devenit acționar la CRML cu o participație în valoare de circa 200 de milioane de dolari. Teoretic, ar avea de câștigat dacă afacerea beneficiază de narațiuni profitabile.
Barnes este geolog de profesie și cercetează zăcămintele Groenlandei din 1992. În această calitate de expert, a fost invitat la Casa Albă pentru un briefing tehnic despre industria minieră a insulei. Se întampla în 2019, în primul mandat al lui Donald Trump.
Câteva săptămâni mai târziu, președintele SUA a făcut primele declarații despre interesul strategic al SUA în Groenlanda și despre posibilitatea de a o cumpăra cu totul.
Greg Barnes este originar din Perth, principalul hub minier al Australiei. În Perth a emigrat și Frank Timiș în anii ‘80, după ce a fugit din România. La fel, Tony Sage, directorul CRML și partenerul istoric al lui Timiș, este din și el din orașul Perth.
Ce presupune acordul cu Nuclearelectrica
CRML, firma controlată de Frank Timiș, a semnat luna trecută un “acord preliminar, neangajant” pentru un joint venture cu Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută de Nuclearelectrica.
Noua companie mixtă rezultată din acest parteneriat intenționează să acceseze finanțări din pachetul UE de 3,5 miliarde de euro destinat aprovizionării continentale cu metale rare, potrivit comunicatului oficial.
De ce acest tandem? Pentru că în România ar urma, spun actorii implicați, să se proceseze roca extrasă de CRML în Groenlanda.
Problema e că uzina de la Feldioara nu are echipamente industriale necesare în procesarea pământurilor rare, așa că trebuie construite instalații noi.
pentru Bloomberg TV
În acordul preliminar cu societatea strategică Nuclearelectrica, CRML se angajează că jumătate din roca obținută la Tanbreez (Groenlanda) va fi procesată la Feldioara (România). Firma lui Timiș revendică, în schimb, drepturi de achiziție pe termen lung pentru 50% din producția concentratului de metale rare astfel obținut.
Acordul mai stipulează că CRML nu pune bani direct pentru echiparea uzinei românești și că nu își asumă obligații de finanțare, deși procesarea industrială a rocii este mai costisitoare decât extragerea propriu-zisă.
Comunicatul CRML se remarcă pe piața de capital și pentru că include declarațiile a doi oficiali români.
Unul dintre ei este ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, care susține că țara noastră contribuie astfel la strategia de securitate economică a Comisiei Europene pentru consolidarea autonomiei și reducerea dependențelor externe.
Celălalt este Cosmin Ghiță, managerul Nuclearelectrica. Acesta vede în asocierea cu CRML un “pas în față” atât pentru societatea de stat, cât și pentru capacitățile industriale ale României.
director Nuclearelectrica
ministrul Energiei
CEO CRML
“Pământurile rare” nu sunt rare ca prezență geologică, dar lanțul lor valoric este îngreunat în etapa de procesare chimică (separare și rafinare), care este costisitoare și poluantă.
Aceste minerale sunt utilizate preponderent în tehnologiile de ultimă oră, militare și civile.
China a construit o poziție dominantă în acest sector, iar încercările Occidentului de a reloca procesarea sunt, inevitabil, politice: presupun acceptarea unor costuri de mediu, subvenții de stat și decizii strategice despre securitatea aprovizionării.
Situația s-a acutizat în 2023, după ce China a impus restricții asupra exporturilor de galiu. Acest element este utilizat în semiconductori, electronică de putere și aplicații militare, fiind clasificat de autoritățile chineze drept material cu relevanță pentru securitatea națională. Exporturile sunt permise doar cu licențe individuale.
Monopolul chinez în lanțul global de aprovizionare și măsurile protecționiste ale Beijingului au alarmat statele occidentale. In ultimii ani, SUA și aliații săi și-au accelerat eforturile de a identifica surse alternative și de a trata metalele critice ca elemente de securitate economică.
Ce artificii financiare au făcut
Pe 21 noiembrie 2025, CRML anunță achiziționarea (și asigurarea) unei rezerve strategice de pulbere de cupru de înaltă puritate (UHP), utilizată în tehnologii strategice.
Firma susține că se aliniază astfel cu obiectivele SUA privind securitatea industrială și reconfigurarea lanțurilor de distribuție occidentale. În comunicatul oficial, corelează chiar propria tranzacție de aprovizionarea industriei militare aliate și de reducerea dependenței față de China.
Este vorba despre o tranzacție dilutivă de acțiuni, prin care CRML ar fi cumpărat 40 kg de pulbere de cupru de înaltă puritate, pentru suma de 20 milioane de dolari (la un preț de 10 dolari pe acțiune).
O tranzacție dilutivă de acțiuni înseamnă o emitere nouă de acțiuni, adică o diluare parțială a acționarilor existenți. Cu alte cuvinte, reprezentanții firmei au plătit pulberea de cupru din valoarea relativă a propriilor participații.
CRML mai spune că, astfel, deține una dintre cele mai mari rezerve securizate de pulbere de cupru de proveniență G7/UE, conformă cu un lanț de aprovizionare trasabil. Compania nu publică însă certificate de conformitate sau depozitare și nici nu specifică țara de proveniență a materialului.
Tranzacția s-ar fi încheiat cu un “birou familial” cu sediul în Europa, care ar avea tradiție de generații în acest tip de comerț și care se numește Swiss Commodity RE.
Numai că numele menționat (Swiss Commodity RE Limited) aparține unei companii cu structură opacă, înregistrată în Hong Kong cu doar o lună înainte de tranzacție și special pentru asta. Vehiculul offshore este deținut de o structură fiduciară, așa că beneficiarul final nu este identificabil în registrele publice.
CRML pretinde totodată că pulberea de cupru folosită ca activ propriu are o puritate de 99,96% și că se vinde, în mod normal, cu prețuri cuprinse între 1.500 și 2.500 dolari pe gram. S-au bucurat însă de un discount substanțial la achiziționare.
În mod obișnuit, izotopii de nișă sunt tranzacționați în cantități mici și prin canale specializate. Nu am identificat în mod independent o ofertă comercială standard pentru parametrii și prețurile invocate de companie.
CRML se bazează totodată pe o strategie de finanțare cu Bitcoin și intenționează să creeze rezerve în această criptomonedă până la un total de 500 milioane de dolari.
Mai exact, firma se va împrumuta pentru a cumpăra Bitcoin, iar portofoliul crypto va deveni activul de rezervă al afacerii.
Posibila creditare este structurată în tranșe – susțin oficialii companiei miniere – iar sursa banilor ar fi JBA Asset Management, o firmă din New York specializată în instrumente financiare cu profil de risc ridicat, înființată în decembrie anul 2024.
Frank Timiș era cotat în 2012 drept cel mai bogat român, dar afacerile sale au intrat pe un trend descendent în ultimii ani, iar averea i s-a diminuat.
Primăvara trecută, de exemplu, Timiș rata termenul limită pentru plata a 7,2 milioane de dolari, parte a unui acord încheiat în cadrul unui proces din Insulele Cayman. Litigiul mplică mai multe companii ale omului de afaceri (printre care Pan African Minerals Limited, aflată în insolvență).
O altă companie în care Timiș deține pachetul majoritar este African Agriculture Holdings Inc, cu sediul la New York, listată pe Nasdaq în decembrie 2023. Evaluată la 450 milioane de dolari, a reușit să atragă doar 22,6 milioane de dolari de pe bursă, din care 19 milioane au fost redirecționați către cheltuieli de fuziune. Încă din acel moment, investitorii au ridicat din sprâncene. Acțiunile au ajuns aproape la zero în mai puțin de un an, iar compania a fost apoi delistată.
Până la sfârșitul lui 2024, activitatea s-a oprit complet, lăsând în urmă utilaje ruginite și angajați neplătiți care au intentat procese împotriva companiei.
Ce spun oficialii români care promovează afacerea
Frank Timiș este în continuare principalul acționar al companiei CRML și, implicit, marele beneficiar al fluctuațiilor bursiere și al parteneriatului cu Nuclearelectrica.
Evoluția magnatului în afacere are următoarea cronologie:
La listarea pe bursa newyorkeză din martie 2024, Frank Timiș controla efectiv CRML, cu un pachet de peste 80% din acțiuni (prin intermediul European Lithium).
Până la începutul lui octombrie 2025, participația scade la circa 60%. În cursul acestei luni, a mai fost vândut un pachet suplimentar de aproximativ 15%.
Frank Timiș deține în prezent 45% din acțiunile CRML și rămâne încă singurul acționar strategic al companiei, adică singurul investitor cu un interes pe termen lung direct legat de proiect.
În rest, CRML are o bază de acționari extrem de volatilă și speculativă, alcătuită în principal din investitori de retail. Evoluția companiei este influențată mai degrabă de sentimentul pieței și de tranzacțiile pe termen scurt, decât de un nucleu stabil de acționari pe termen lung.
Cum a intrat însă societatea strategică Nuclearelectrica în parteneriat cu Frank Timiș, unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri români?
L-am întrebat asta și pe directorul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.
“La acest moment, proiectul în discuție este la un stadiu incipient, mai precis între reprezentanții noștri și cei ai firmei americane au avut loc numai niște discuții de principiu, la nivel de maximă generalitate”, a răspuns Cosmin Ghiță pentru captura.
Directorul Nuclearelectrica mai precizează că acordul nu a fost semnat direct de companie, ci de reprezentanții FPCU Feldioara. În plus, explică Ghiță, documentul este neangajant, rostul lui fiind exclusiv “să exprime acordul părților de a continua, cu bună credință, discuțiile și analizele necesare pentru evaluarea fezabilității proiectului.”
Ministrul Energiei, Bogdan Gruia Ivan, nu a dorit să răspundă întrebărilor trimise de reporterii captura zilele trecute. Ne interesau inclusiv condițiile presupuse de o eventuală finanțare europeană a acestui proiect.
Ivan a răspuns în schimb colegilor de la Hotnews, care au publicat azi-dimineață un articol pe acest subiect: “România poate deveni un jucător cheie în industria globală a pământurilor rare.” Ministrul nu a dorit să comenteze structura acționariatului CRML.
Bogdan Gruia Ivan a preluat mandatul de ministru al Energiei în luna iunie a anului trecut.
Este prim-vicepreședinte PSD și deputat de Bistrița, fiind la al doilea mandat în Parlament.
A fost și ministrul Digitalizării în guvernele Ciucă și Ciolacu.
Anterior, timp de opt ani, Bogdan Gruia Ivan l-a consiliat pe baronul local Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
Și-a obținut diploma de doctorat sub coordonarea lui Vasile Dâncu.
Cine este șeful Nuclearelectrica
După ce termină Bates College în SUA, Cosmin Ghiță lucrează ca specialist în relații publice la corporația americană Chevron (unde acoperă inclusiv România).
În 2015, se transferă ca partener la Amerocap, în New York. Această companie este activă și în România, unde vinde consultanță pentru contracte de concesiune a hidrocarburilor din Marea Neagră, pentru potențiale tranzacții în Portul Constanța sau pentru investiții pe piața românească a energiei. A fost implicată în proiecte legate de entități industriale precum Chimcomplex sau Oil Terminal.
În aprilie 2017, Cosmin Ghiță devine consilierul primului-ministru Sorin Grindeanu. Suntem în perioada primului guvern pus de Liviu Dragnea. Două luni mai târziu, Ghiță este numit și președintele consiliului de administrație al Companiei Naționale a Uraniului.
Părăsește însă cele două funcții în septembrie 2017, pentru cea de CEO Nuclearelectrica.
Ghiță are 28 de ani când ajunge în această poziție. Se remarcă prin rezultate bune de business: inițiază proiecte în domeniul energiei nucleare de peste 15 miliarde de dolari și consolidează parteneriate cu firme americane.
Sub bagheta lui Ghiță, Nuclearelectrica renunță în 2020 să încheie contract cu o societate chinezească (China General Nuclear Power Corporation – CGN) și apelează la tehnologie americană pentru relansarea unităților 3 și 4 ale Centralei de la Cernavodă.
Chinezii fuseseră desemnați inițial ca furnizori pe vremea guvernului Victor Ponta (în 2014).
Tot în 2020, România și SUA încheie un acord interguvernamental de cooperare în domeniul energiei nucleare. În baza acestei înțelegeri, Nuclearelectrica încearcă să atragă finanțări de miliarde de dolari.
Ca să înțelegem pe ce filieră a sudat Cosmin Ghiță relații în SUA, ne-am uitat atent la fostul său angajator de peste ocean.
Amerocap – corporația americană pentru care a lucrat Ghiță înainte sa înceapă o carieră publică în România – este un fond de investiții cu plasamente de peste un miliard de dolari în industria de energie și apărare. Au birouri la New York, Washington, Londra, București și Cali (al treilea oraș ca mărime al Columbiei).
Investițiile lor sunt focusate pe produse energetice: infrastructură LNG, proiecte miniere, foraj și transport petrolier.
Amerocap administrează însă aceste fonduri împreună cu grupul de consultanţă strategică din Washington, Abraham Group. Acesta din urmă aparține lui Abraham Spencer, un fost senator republican şi secretar de stat al Energiei (în administrația lui Bush Junior). Celălalt cofondator e Joe McMonigle, ex-vicepreşedinte la Agenţia Internaţională a Energiei.
Fostul politician republican figurează, de asemenea, și în boardul fondului de investiții Amerocap.
Îl regăsim pe același Abraham Spencer și ca președinte onorific al boardului care conduce Uranium Energy Corporation – o companie americană de minerit și explorare a uraniului, care a obținut mai multe contracte de furnizare pentru rezerva strategică de uraniu a SUA.
Ultimele două entități menționate care îl implică pe Abraham Spencer – atât Abraham Group, cât și Uranium Energy Corporation – au reprezentat obiective importante de lobby pentru Frank Timiș, conform unei corespondențe văzute de captura.
Rapoartele datează din 2019, cand milionarul român încerca să intre pe piața americană a uraniului, tot pe vremea lui Trump, speculând o altă criză geopolitică cu resursele sale africane din acea perioadă.
Ușa de intrare identificată atunci de Timiș se deschidea exact către companiile conduse de fostul politician republican, devenit între timp consultant internațional.
Amerocap, unde a lucrat anterior șeful Nuclearelectrica, a fost înființată în 2012 de către Jacques Tohme, cu scopul inițial de a consilia investitorii americani interesați de privatizări și companii românești listate la bursă, scrie Profit. Tohme conduce și compania petrolieră britanică Tailwind Energy.
Anul trecut, Amerocap a obținut o concesiune minieră în Romania, prin intermediul firmei lor locale (Verde Magnesium SRL).
Investiția anunțată s-ar ridica la un miliard de dolari și vizează exploatarea zăcământului de brucit din Budureasa, județul Bihor. O țintă asumată acolo e producerea a 90.000 de tone de magneziu metalic în următorul deceniu – relatează jurnaliștii Profit.
La o zi de la acordarea concesiunii de către statul român, adică pe 6 decembrie 2024, în acționariatul concesionarului Verde Magnesium a mai intrat un asociat cu o participație de 30%: firma ICO Magnesium din Caransebeș, înființată cu doar o lună înainte.
Entitatea cărășeană cooptată de Amerocap în afacerea minieră este controlată de omul de afaceri Vasile Sebastian Albulescu, un apropiat al președintelui PSD, Sorin Grindeanu.
Albulescu deține și jumătate din Formin SA Caransebeș – una dintre cele mai vechi companii de foraje și prospecțiuni geologice din România.
Îl are asociat aici pe avocatul Valentin Laurențiu Ștefan, unul dintre administratorii operatorului județean Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, implicat recent în scandalul crizei de apa potabilă din Prahova. Un alt partener în Formin este controversatul milionar clujean Neluțu Varga.
