Un escroc român consacrat a încercat să dea ultima lovitură în echipă cu angajatorul din Viena al lui Călin Georgescu.
Personajul principal din schemă este Sever Mureșan, responsabil pentru falimentul băncii Dacia Felix, care a zguduit România în anii ‘90.
Din 2019 și până în 2022, Mureșan a făcut demersuri să preia activele industriale ale unor societăți strategice românești.
Iar cel care l-a legitimat financiar pentru aceste operațiuni este Roland Schatz, fondatorul UNGSII – o organizație mimetică pentru care a lucrat Georgescu în 2016.
Politicianul extremist era la butoanele acestei entități, ca director executiv, când a încheiat un parteneriat oficial cu fundația naționalistă a lui Sever Mureșan.
În angrenajul lor înșelător au fost prinși câțiva cercetători, foști demnitari sau oameni de afaceri.
L-am identificat printre ei și pe asociatul istoric al Ancăi Alexandrescu, actuala candidată la PMB, alături de care a generat prejudicii la bugetul de stat.
UNGSII face parte dintr-o rețea de organizații care, sub umbrela valorilor ONU, explorează informații strategice și contracte în statele fragile.
Clubul aparențelor: biroul din Viena
Angajatorul din Viena al lui Călin Georgescu a încercat să dezvolte în România o rețea de influență complexă.
E vorba despre omul de afaceri german Roland Schatz (60 de ani), asociat cu propagandiști ruși sancționați internațional.
Personajul reprezintă fața poleită a unor escrocherii transfrontaliere care l-au implicat pe celebrul Sever Mureșan, artizanul falimentului băncii Dacia Felix – o fraudă uriașă care a scandalizat țara în anii ‘90. Mureșan a decedat anul trecut.
Timp de opt ani, între 2005 și 2013, afacerea a avut o filială în Rusia, la Sankt Petersburg (numită tot Media Tenor). Aceasta colecta date despre impactul mass-media, inclusiv al rețelelor sociale, asupra populației din Europa de Est. Schatz a fost asociat aici cu Elena Vladimirovna Șmeleva, o confidentă a lui Vladimir Putin, aflată azi sub sancțiuni internaționale.
Șmeleva este o piesa importantă în elita moscovită, scrie The Insider: a coordonat campania președintelui rus în 2018, are propriul birou în administrația prezidențială și activează în conducerea partidului lui Putin (Rusia Unită).
A fost totodată directoarea filialei rusești a companiei lui Roland Schatz, angajatorul lui Georgescu.
Neamțul mai conduce și o fundație privată care gravitează în jurul departamentelor ONU și le parazitează imaginea: UNGSII – United Nations Global Sustainable Index Institute.
Adică, Institutul ONU pentru Indicele Global al Sustenabilităţii.
Biroul vienez al UNGSII are aceeași adresă cu firma lui Schatz (Media Tenor), pe eleganta arteră Rechte Wienzeile, din capitala austriacă.
În ciuda numelui pompos, fundația nu are absolut nicio legătură cu ONU sau cu vreo agenție subordonată. Și nici n-a făcut vreodată parte din acest aparat, deși îi folosește sistematic brandul, simbolistica, temele și terminologia.
Organizația lui Schatz generează însă un fel de efect “adibas”.
Neamțul clonează, de fapt, structuri ONU care măsoară progrese în atingerea obiectivelor pentru dezvoltare durabilă asumate la nivel global. Și care folosesc un instrument recunoscut oficial pentru această evaluare (SDG Index & Dashboard).
În paralel, Schatz pretinde că fundația lui măsoară aceiași indicatori ONU pentru dezvoltare durabilă, deși sistemul după care o face nu este auditat public, fiind gestionat prin firma lui de analize media. Apoi organizează evenimente protocolare și premiază diferiți actori sociali sau instituționali pentru progrese în implementarea standardelor ONU.
Modelul de operare al lui Schatz se bazează pe networking, fiind mai specific unei firme de consultanță strategică și PR internațional, decât unei instituții ONU.
Există și un numitor comun care ajută la pescuirea interlocutorilor naivi din regiuni aflate în curs de dezvoltare: Schatz vorbește constant despre bani. Trece drept omul care știe unde sunt resursele. Promite conectarea cu finanțatori, descrie granturi pentru dezvoltare, anunță pitch-uri și organizează conferințe axate, la vedere, pe proiecte locale. Dar nu finalizează nimic concret.
Fundația lui Schatz a încercat, în schimb, să legitimeze o escrocherie de proporții.
Am descoperit că UNGSII l-a certificat financiar pe controversatul Sever Muresan, unul dintre cei mai cunoscuți fraudatori din România, când acesta a vrut să preia în 2019 două societăți strategice de stat aflate în impas financiar (Roman SA și Petrotrans SA).
Sprijinul lui Schatz către Muresan a presupus un adevărat efort birocratic menit să ateste că fundația românului “Andrei Mureșanu, Deșteaptă-te române!” beneficia de fonduri dintr-un program UNGSII, ca să demareze achiziția activelor vizate. Descriem ingineria mai jos.
Cert e că pentru această clonă – UNGSII, fundația lui Roland Schatz – a lucrat și Călin Georgescu, fostul candidat extremist la Președinția României. Locuia la Viena în perioada aceea.
Georgescu a fost directorul executiv al organizației lui Schatz încă de la fondarea acesteia. UNGSII a pornit cu el, practic, fiind înregistrată inițial în Vaduz, Liechtenstein, în februarie 2016. Cu doar o lună înainte, în ianuarie 2016, Georgescu făcuse o călătorie misterioasă la Moscova, potrivit Rise Project.
Urmele online lăsate de politician pe site-ul fundației și într-un film de promovare al acesteia datează și ele tot de atunci. Georgescu a părăsit însă board-ul UNGSII în decembrie 2016. Motivul? Ca să se lanseze în politica din România, a explicat Ronald Schatz pentru Der Standaard.
Similitudinea de nume și tematici cu ONU ambalează într-o aparență serioasă organizația lui Roland Schatz, care se plimbă astfel pe banii lui prin toată lumea, felicită oficiali sau ține discursuri dramatice despre combaterea sărăciei și analfabetismului.
În plus, neamțul folosește metodic câteva strategii sofisticate pentru promovarea fundației sale:
Schatz organizează tot felul de conferințe unde promovează în mod voluntar concepte ale unor programe ONU (realizate prin tratate cu guvernele naționale, nu cu entități private).
Fundația lui întocmește chiar niște rapoarte în care dă “note” companiilor, orașelor sau ONG-urilor pentru modul în care acestea s-ar implica în atingerea unor obiective asumate de ONU.
Schatz face însă aceste măsurători prin firma lui de analize media (Media Tenor) și cu instrumente proprii, necertificate de ONU.
Organizează anual, în perioada Forumului Economic Mondial de la Davos, propriul eveniment în localitate: o conferință privată sub egida fundației UNGSII și în parteneriat cu firma lui (Media Tenor).
Evenimentul respectiv are loc într-o sală de conferințe a unui hotel din Davos și nu este inclus în cadrul prestigiosului forum global.
Partenerii asumați oficial de fundația UNGSII au comportamente de imitare asemănătoare.
Schatz flatează cu funcții în boardul UNGSII și cu invitații la evenimentele sale private din localitatea Davos, înalți funcționari ONU retrași între timp din activitate.
Intervievați în clipuri video promoționale – unde tot Schatz ocupă rolul central după montaj – foștii oficiali contribuie involuntar la inducerea unor percepții înșelătoare.
Ultima schemă a lui Sever Mureșan
Încă de la înființare, sub conducerea lui Călin Georgescu, UNGSII a început să lucreze cu un alt român: controversatul Sever Mureșan.
Fostul patron al băncii Dacia Felix s-a conectat la organizația lui Roland Schatz cu propria lui fundație din România (Andrei Mureșanu “Deșteaptă-te române!”), care a devenit din start partener oficial al UNGSII.
Primul lor proiect s-a lăsat însă cu un litigiu la judecătoriile din Cluj, după ce Sever Mureșan ar fi păcălit un cetățean că-i vinde un tablou scump al pictorului francez Camille Pissaro, în cadrul unui program cultural patronat de UNGSII.
Legătura timpurie a devenit mai vizibilă în ianuarie 2017. Mureșan a fost invitat atunci la evenimentul paralel organizat la Davos de UNGSII și a susținut două discursuri în cadrul atelierelor “Reputation Labs”, iniţiate de compania lui Schatz (Media Tenor International).
Mureșan s-a dus la conferința privată a lui Schatz în calitate de președinte al fundației sale “Andrei Mureșanu <Deșteaptă-te Române!>” – entitate care a înregistrat legal, în iulie 2015, mărci precum “Garda Națiunii Române” sau “Banca Dacia Felix”.
În comunicatul bombastic de presă emis apoi de ONG-ul său, Sever Mureșan se plasează direct la marele Forum Economic de la Davos, într-un anturaj important, deși fusese doar la un eveniment colateral.
Mureșan vâna în acea perioadă proiecte de cercetare medicală. Prelua sau anunța că investește în companii românești care dezvoltau tot felul de soluții inovatoare în sănătate și încerca să decoreze cât mai oficial acest demers, pentru că avea, la rândul lui, nevoie de bani pentru tranzacții.
Așa se face că în comunicatul de presă al lui Sever Mureșan găsim următorul paragraf:
”Alături de Jacques de Groote (n.r. fost membru în Consiliile de Administraţie ale FMI și Băncii Mondiale), sub umbrela Fundației Andrei Mureșanu <Deșteaptă-te, Române!> au fost create două companii care pot gestiona aceste proiecte într-un mod eficient și durabil. Ambele companii sunt deținute sută la sută de fundaţie, care sprijină proiectele de educație și sănătate din Europa de Est și Africa”.
În 2019, Sever Mureșan devenise vicepreședintele asociației One Health România, iar Roland Schatz era invitat regulat la conferințele acesteia. Concomitent, fundația fostului bancher a început să intre în acționariatele unor companii cu activități medicale ale unor personalități din acest mediu.
Dar marele plan era altul.
Tot în 2019, Sever Mureșan și-a exprimat intenția să cumpere, prin intermediul fundației sale, 70% din acțiunile producătorului de camioane Roman SA din Brașov, aflat în insolvență din 2014. Avea nevoie de halele industriale ale societății ca să deschidă liniile de producție ale noului cluster tehnologic (SDG New Technology) pe care se lăuda atunci că l-a format.
Afaceristul pusese ochii și pe societățile Roman Energetic sau Adrom (ambele deținute de Roman SA). Mai voia totodată trei terenuri de la fosta companie de stat ploieșteană Petrotrans SA și alte trei active de producție ale Motoare SA din Brașov (desprinsă din Roman SA).
Toate aceste firme erau în insolvență sau faliment în 2019, iar Mureșan coresponda în acel moment cu administratorii lor judiciari.
Fostul bancher se angaja ca fundația lui să plătească datorii de peste 60 de milioane de lei și cerea drept garanții mărci și brevete deținute de societățile vizate, ipoteci pe active sau pachete de acțiuni.
Iar banii veneau, oficial, de la Ronald Schatz.
Mai exact, de la UNGSII, fundația neamțului, unde a lucrat Călin Georgescu. Documentele obținute de captura arată că Schatz îl susținea financiar pe român în cazul preluării fabricii de camioane.
„UNGSII se pregătește să ofere Fundației Andrei Mureșanu <Deșteaptă-te Române!> finanțarea garantată necesară pentru preluarea a minimum 70% din acțiunile companiei Roman SA din Brașov”, scria Roland Schatz într-o adresa din august 2019 către părțile implicate în negocieri. Din aceasta reiese și implicarea unor firme de avocați și due diligence în aranjament.
De asemenea, sursa banilor este menționată și în corespondențele lui Sever Mureșan cu lichidatorii societăților: “Fundația Andrei Mureșanu <Deșteaptă-te române!> este beneficiara unor finanțări în cadrul programului 25+5 Citis, printr-un contract de parteneriat cu UNGSII înregistrat la Banca Naționala a României (…)”
Cum ar veni, fundația lui Mureșan era partenera cu cea a lui Schatz într-un grant asigurat de UNGSII pentru “implementarea și administrarea proiectelor care se integrează în cele 17 direcții de dezvoltare sustenabilă stabilite de ONU.”
Poezia cu obiectivele ONU completa tabloul unde Sever Mureșan descria scopul noului său hub tehnologic, pentru care trebuia sa facă și un parc industrial. Personajul vântura interlocutorilor de business tot felul de brevete și patente ale unor tehnologii ecologice, precum un motor cu aer comprimat inventat de un luxemburghez sau peleții românului Iuliean Horneț, mare susținător al lui Călin Georgescu. Totul era conform directivelor ONU – verde, smart, sustenabil. De aici, și parteneriatul cu UNGSII, se lăuda Mureșan.
În realitate, programul SDG Cities 25+5 derulat de organizația lui Schatz era privat, adică nu un program formal al ONU.
Demarată în 2019, corespondența lui Muresan cu lichidatorii judiciari a continuat până în 2021. În ultima fază a negocierilor, fostul bancher a venit cu o schemă de finanțare ciudată:
“Structurile noastre Fundația Andrei Mureșanu <Deșteaptă-te Române!>, George Washington Financial Corp (SUA) si Agva UK Limited sunt partenere în grupul Senda Investment LLP (UK), cu un capital de un miliard de euro. Vă confirm intenția Senda Investment Group de a participa la majorarea capitalului SC Roman SA cu 50 până la 100 de milioane euro prin <Preferat Shers – Instrumente Financiare de tip bond triplu A> cu condiția ca First Bank sau Eximbank să acorde o linie de credit societății Roman SA, garantată cu instrumentele financiare ale Senda Investment LLP.”
Cu alte cuvinte, Sever Muresan voia sa preia Roman SA pe banii unor bănci. Acestea trebuiau sa acorde credite societății brașovene, pentru care suveica afaceristului ar fi garantat cu niște obligațiuni neidentificabile în sistemul financiar global. Pană și evaluatorul asa-ziselor “instrumente financiare”, menționat de Muresan în documente, este doar o firmă de contabilitate germană (ETL), nu un auditor de sisteme financiare complexe.
Compania londoneză cu “capital de un miliard” invocată de Sever Mureșan (Senda Investment Group LLP) se pierde în două offshore-uri din Delaware, SUA. Nu a avut activitate până acum. Cealaltă (Agva UK Ltd) a făcut parte din grupul lui, azi fiind dizolvată.
Ne-a atras atenția și faptul că Mureșan oferea 500.000 euro pentru prima fază a modernizării Roman SA, potrivit unei propuneri făcute de directorul societății, Carol Ludovic Rugacs. Acesta din urmă a condus compania înainte de intrarea în insolvență și a continuat s-o facă până anul trecut, deși Tribunalul Brașov l-a găsit vinovat în 2022 pentru falimentul companiei. Nu doar pe el, ci și pe fostul director SIE, Gheorghe Fulga, sau pe milionarul Ioan Neculaie. Ambii sunt brașoveni și au fost administratori la uzinele Roman SA.
Fabrica avea tradiție în producția de autovehicule civile sau militare și onora contracte cu armata inclusiv în perioada de insolventa.
Negocierile cu lichidatorii au rămas în suspensie din 2022, după ce Sever Mureșan a propus ingineria pe banii băncilor. Administratorul judiciar care a menționat oferta inițială a fundației lui Mureșan în planul de reorganizare al Roman SA (Centu SPRL), ne-a spus ca acesta a dispărut apoi subit din peisaj.
În septembrie 2024, Sever Mureșan a murit într-un spital din Franța, la 75 de ani.
Ronald Schatz însă și-a văzut de treabă la Brașov.
Cariera lui Sever Mureșan este un manual despre fragilitatea instituțională a României în anii ‘90.
Personajul s-a născut în județul Cluj și a practicat tenisul profesionist în tinerețe, ceea ce l-a ajutat să fugă în Franța pe vremea lui Ceaușescu.
Imediat după revoluție, Mureșan s-a întors în România și a devenit rapid milionar într-o piață încă nereglementată, unde și-a diversificat afacerile de la distribuție de pâine la servicii financiare. În primii ani ai tranziției, holdingul său (SM Invest) era cotat printre primele grupuri private românești.
A fost acționarul principal al Băncii Dacia Felix, a doua bancă privată înființată în România, la Cluj Napoca (în martie 1991) și promovată cu un marketing extrem de agresiv pentru epocă.
În acea perioadă și același oraș, pornise totodată schema “Caritas”, un joc piramidal care avea să înghită fonduri masive de la populație, la fel ca Banca Dacia Felix (BDF). Prin ambele circula aproximativ o treime din masa monetară a țării în anii cei mai prolifici. Apoi au colapsat în scandaluri uriașe, care au lăsat traume generaționale în societate. Primul a fost Caritas în 1994. A urmat BDF în 1996.
Din bula financiară pe care se înălțase, BDF s-a prăbușit spectaculos sub povara creditelor neperformante, după ce a atras masiv bani din depozitele populației. Anchetele ulterioare au descoperit împrumuturi uriașe acordate fără garanții către firme apropiate acționarilor. Banii deponenților fuseseră delapidați și spălați prin diferite mecanisme, unele rudimentare.
La sfârșitul lui 1996, în momentul declarării falimentului, BDF datora numai către Banca Națională peste 500 de milioane de dolari.
Sever Mureșan a fost acuzat de abuz în serviciu, delapidare, spălare de bani, transferuri ilegale de capital și deturnări fiscale prin firme paravan. A reușit să fugă în străinătate și a fost prins abia în 2007, în Franța, fiind extrădat în România. Doar că mare parte dintre infracțiunile pentru care fusese cercetat se prescriseseră între timp, așa ca a stat puțin la închisoare.
Mureșan a avut apoi probleme cu legea și în Elveția, fiind anchetat acolo pentru spălare de bani și tranzacții cu instrumente financiare suspecte.
Cum l-au plimbat cu vorba pe primarul Brașovului
Un mail intrat în inboxul oficial al primăriei Brașov la sfârșitul anului 2021 a stârnit entuziasm, pe moment, în cabinetul edilului de atunci al orașului, Allen Coliban, actual senator USR.
Primarul era invitat la Davos, în perioada Forumului Economic Mondial și chiar a crezut ca merge acolo. S-a trezit însă doar la conferința UNGSII, prezidată de Ronald Schatz și ținută într-un hotel peste drum de evenimentul oficial.
Allen Coliban a întâlnit acolo un alt brașovean, Claudiu Preda, președintele UNGSII pe Europa de Est, care inclusese orașul ca proiect pilot în programul privat al fundației lui Schatz (SDG Cities 25+5). E vorba despre același program care îi finanța lui Sever Mureșan preluarea uzinelor Roman SA. Schatz se lăuda că administrează fonduri de un miliard de euro.
Claudiu Preda este antreprenor si încerca să lanseze atunci un “hub de sănătate” în Brașov, parte a programului finanțat de UNGSII. Hub care n-a apărut niciodată.
Luat de val, Coliban s-a mai dus la două evenimente ale neamțului. Ba chiar, primăria Brașov și UNGSII au organizat împreună Forumul Orașelor Verzi 2022, iar fundația lui Schatz a fost reprezentată în echipa tehnică comună de jurnalistul rus pro-Kremlin, Roman Gerasimov, care coordonează departamentul de comunicare al UNGSII.
Anunțul miliardului din mâna lui Schatz a făcut ocolul presei locale, dar toată lumea era confuză. Primarul însuși ținea discursuri sforăitoare în care afirma că “din toate orașele lumii, Națiunile Unite, prin organismele sale, a ales Brașovul să fie centrul, să fie punctul în care să realizăm acest hub de dezvoltare sustenabilă în sănătate (…)”
Altminteri, proiectul suna bine pentru comunitatea locală. Atragerea de investiții într-un cluster de cercetări si tehnologii inovatoare din medicină ar fi adus beneficii multiple orașului, iar Schatz le cultiva impresia ca înoată în fondurile ONU ca peștele în apă. Le mai vorbea doct și despre niște investitori misterioși din Abu Dhabi sau despre fonduri americane.
„Banii de la investitori sunt gata, (…), iar noi a trebuit să ne asigurăm că putem începe să folosim finanțarea, pentru a investi în cercetarea unor soluții legate de sănătate. Aceste zece soluții se vor dezvolta în Brașov, vor crea locuri de muncă și noi produse, care nu există încă, în special în domeniul antibioticelor”, declara Roland Schatz, președinte UNGSII, la FOV 2022, potrivit Monitorul Expres.
Unele proiecte erau deja demarate. Adevărul dădea exemplul unui antibiotic creat din surse naturale, pentru activarea imunității, fabricat de reprezentantul lui Schatz, Claudiu Preda, șeful UNGSII în Europa de Est. Se mai purtau discuții ca o fabrică de medicamente din oraș sa ofere spații pentru cercetare și producție.
Miliardul însă n-a mai venit și fostul primar a înțeles pe parcurs că erau doar vorbe. A ținut un timp legătura cu șeful UNGSII, dar acesta l-a tot tergiversat politicos.
L-am contactat pe Allen Coliban, dar acesta a preferat să discute cu noi doar în regim off-the-record.
Și Claudiu Preda, reprezentantul UNGSII pe Europa de Est, a rămas destul de rezervat când l-am sunat, deși era dezamăgit de situație:
“Despre hub trebuie să-l întrebați pe fostul primar și pe domnul Roland (Schatz – n.r). Eu sunt unul dintre cei cooptați în treaba asta și nu de la Brașov, ci de la Davos, datorită brevetului pe care îl dețin. Dar eu nu fac politică. Și mie mi s-a promis marea cu sarea, dar nu s-a mai întâmplat nimic (…) Eu merg la Davos din 2018, de când domnul Coliban nu exista în peisajul politic.”
Rolan Schatz ne-a spus că nu poate răspunde întrebărilor noastre zilele acestea, întrucât călătorește mult, dar a promis că revine. Vom actualiza articolul de îndată ce o face.
Ce nume importante am mai găsit
În fumigena “hub-ului de sănătate” detonată de Roland Schatz în România, s-a prins și fosta ministră a Educației, Ecaterina Andronescu, împreună cu omul de afaceri Paul Vereș, primul asociat al Ancăi Alexandrescu (candidată acum la Primăria Capitalei).
Numele lui Andronescu și Vereș apar la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) pe un brevet medical din 2023 pentru un spray nazal cu rol în prevenția Covid.
Medicamentul are la bază cercetările regretatului profesor Victor Pătrașcu, care a descoperit cum se extrage imunoglobulina Y din gălbenușul de ou, pentru a trata boli autoimune sau infecții bacteriene.
Pătrașcu înregistrase de-a lungul timpului peste 25 de brevete de invenție și căuta fonduri pentru diferite proiecte în curs.
La rândul lor, Schatz și Mureșan aveau nevoie de etichetă, așa că au folosit munca lui Pătrașcu ca element de marketing pentru fantasmagoricul hub brașovean de cercetări medicale.
Alături de fosta ministră Andronescu și de omul de afaceri Paul Vereș, pe lista proprietarilor brevetului de spray nazal se mai află un personaj relevant: medicul Anca Nicolescu, fosta parteneră de viață a lui Sever Mureșan.
Am întrebat-o pe doamna Nicolescu ce e cu invenția înregistrată la OSIM în acea companie selectă, dar n-a avut timp pentru o discuție elaborată.
Cat despre “hub-ul medical” din Brașov, acesta nu s-a mai făcut din cauza unor probleme locale, crede Anca Nicolescu, fosta parteneră a lui Mureșan:
“Probabil că UNGSII nu a avut suficientă încredere, eu îl cunosc bine pe domnul Roland Schatz, o cunosc bine pe doamna Suzana (soția lui Schatz – nr), pe fetițe. Cred că interlocutorii domnului Schatz de pe aici, după moartea domnului profesor (Patrascu – nr), nu au fost de calitatea așteptată și atunci s-a oprit cu finanțarea.”
Pe Anca Nicolescu o găsim în mai multe afaceri, deschise de-a lungul timpului în parteneriat cu tot felul de personaje influente.
Are inclusiv o firmă care se numește UNGSII Health Center – ca și cum ar fi centrul medical al fundației lui Schatz. A fost asociată acolo cu fundația lui Sever Mureșan.
Șmecheria s-a derulat printr-o firmă (Asset Management System) asumată de Mureșan, unde partenera sa, doamna Nicolescu, figura ca directoare, iar administratori erau patru generali (r) de armată.
Unul dintre ei este acum senator AUR (Mircia Chelaru). Altul a fost ministrul apărării în Republica Moldova (Ion Costaș).
În prezent, Anca Nicolescu este parteneră într-o afacere (Immunoglobal) și cu Paul Vereș, antreprenorul care împarte cu ea și cu Ecaterina Andronescu brevetul medical de spray nazal anti-covid. Dar n-a vrut să vorbească despre asta.
Nici fosta ministră a educației nu a răspuns la apelurile și mesajele noastre până la publicarea articolului.
Paul Vereș este primul asociat de afaceri al Ancăi Alexandrescu, candidata sprijinită de AUR acum în cursa pentru Primăria Capitalei.
Cei doi se cunosc de când erau tineri. Prima firmă împreună au deschis-o în 1998, când Anca Alexandrescu avea 26 de ani, iar Vereș abia împlinise 23 și debutau amândoi într-un business de presă (Media Net SRL).
Alexandrescu Senior avea, la rândul său, mai multe afaceri. A activat chiar și în board-ul unei entități, Organizaţia Europeană pentru Drepturile Omului (OEDO), care milita pentru grațierea lui Sever Muresan la începutul anilor 2000.
Într-o emisiune a lui Horia Alexandrescu, mult mai târziu, Călin Georgescu avea să relateze că a vorbit cu niște extratereștri la Davos.
Ani buni, compania deținută de Paul Vereș și Anca Alexandrescu a fost administrată de primul, dar lucrurile s-au complicat brusc în 2015, când au încetat să mai depună situațiile financiare la ANAF. Numiseră, în prealabil, alt administrator (Cornel Dumitru) în locul lui Vereș, prin urmare acesta nu mai răspundea legal.
În 2018, societatea a intrat în insolvență, iar în 2020 a fost închisă, fără ca banii datorați statului, adică aproximativ 250.000 de lei, să mai fie recuperați vreodată. Motivul: noul administrator nu a predat lichidatorului desemnat contabilitatea firmei.
Anca Alexandrescu și Paul Veres mai aveau însă la comun o firmă de media, înființată în 2005 (Monitoring Media SRL). Cu aceasta, au obținut mai multe contracte publice pentru servicii de monitorizare a presei, fără licitație, cu diferite instituții centrale (Ministerul Dezvoltării Regionale și a Fondurilor Europene, Ministerul Mediului etc).
Numai că și aici scenariul s-a repetat după aceeași metodă și cu același calendar.
În 2015, vine administrator tot omul de sacrificiu (Cornel Dumitru) din cazul primei lor companii (Media Net) și situația se degradează accelerat. A doua firmă intră în faliment în 2017 cu denumirea schimbată (Hand in Hand Consulting SRL).
La fel, noul administrator nu a colaborat cu lichidatorul, iar datoriile către stat, de cca 170.000 de lei, nu au mai putut fi recuperate.
În timpul parteneriatului lor, Anca Alexandrescu și Paul Vereș au devenit inclusiv coproprietari de terenuri. Din 2007, dețin împreună 3000 mp în localitatea Calvini din județul Buzău și 500 mp în comuna Corbu, din județul Constanța.
Printr-o altă companie (Eagle Consulting & Finance), Vereș deține din 2022 un pachet de aproape 10% din acțiunile complexului World Trade Center București – procent preluat de la TC Carpați SA (fostă întreprindere de construcții comunistă).
Anca Alexandrescu nu a răspuns întrebărilor noastre, deși am încercat să o contactăm prin diferite canale. Nici Paul Vereș nu a vrut să discute cu noi.
UNGSII se mișcă într-o rețea de fundații și companii private de mici dimensiuni care mimează ecosistemul ONU/SDG pentru a obține acces în instituții din diferite țări – guverne, ministere, primării.
Una dintre aceste entități este United Alliance for Sustainable Development Goals (UnASDG), al cărui nume aduce izbitor cu United Nations Sustainable Development Group (UNSDG), un organism ONU care coordonează programul SDG.
Clona se prezintă drept o organizație interguvernamentală, deși în spatele ei se afla o companie obscură din Anglia (UnASDG IGO Ltd).
Vehiculul comercial are aceeași adresă în Londra (Shelton Street 71-75) cu firma (Senda Investments Group LLP) prin care Sever Muresan voia să cumpere acțiuni la uzinele Roman SA din Brașov în ultima etapă a negocierilor cu lichidatorii.
UnASDG si UNGSII au fost partenere oficiale din 2019 până anul acesta pentru diferite evenimente.
O altă organizație mimetică care se lipește constant de UNGSII este așa-numita World Health Innovation Summit (WHIS).
A nu se confunda cu prestigioasele World Health Summit (WHS) sau cu World Health Organization (WHO) – deși clona folosește un acronim asemănător.
WHIS este fondată și condusă de un britanic, Gareth Presch, care se recomandă drept strateg în sănătate globală și antreprenor social. L-a însoțit și pe Ronald Schatz la Brașov. Presch mai coordonează și Global Social Prescribing Alliance (GSPA), prezentată ca o inițiativă globală, dar care constă într-o serie de conferințe online și activități de networking în jurul conceptului de „prescriere socială”.
În general, aceste organizații acționează pe un model repetitiv:
► Captează legitimitate folosind argou ONU, indexuri și branding asemănător cu instituții interguvernamentale.
► Participă la forumuri internaționale și se fotografiază cu foști oficiali ONU.
► Promit fonduri uriașe care nu există.
► Invită guvernele să garanteze proiecte de afaceri cu asset-uri naționale (mine, terenuri, companii de stat, resurse, porturi).
► Obiectivul real este accesul la informații strategice și la contracte guvernamentale.
Au reușit până acum sa negocieze diferite proiecte cu autoritati din state fragile, precum Congo, Surinam, Vietnam, Sri Lanka, Nigeria sau Malawi.
