Călin Georgescu s-a format în umbra lui Sergiu Celac, fost diplomat comunist și traducător al lui Nicolae Ceaușescu.
Celac a fost totodată primul ministru de Externe al României postdecembriste, într-o perioadă în care majoritatea instituțiilor strategice fuseseră preluate de agenți sovietici.
Celac a participat atunci inclusiv la reorganizarea serviciului ceaușist de spionaj în actualul SIE.
Carierele lui Georgescu si Celac se intersectează în momente cheie.
Cei doi au făcut și afaceri împreună, asociați fiind cu “rechini” ai tranziției care au devalizat întreprinderi de stat.
Mentorul lui Călin Georgescu este traducătorul lui Nicolae Ceaușescu, adică fostul diplomat comunist Sergiu Celac, numit ministru de externe la Revoluția din decembrie 1989.
Biografiile celor doi, Georgescu și Celac, se intersectează în cateva puncte cheie, precum și într-o afacere cu “rechini” ai tranziției postdecembriste care au devalizat resursele naționale.
Georgescu a urmat “stagii de formare și specializare în strategii de dezvoltare durabilă și politici de mediu”, la începutul anilor ‘90, în Marea Britanie, unde Sergiu Celac era acreditat ca ambasador.
Mai târziu, Sergiu Celac a fost consilier principal al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) într-o perioadă (2007-2013) în care Călin Georgescu era directorul executiv al acestei entități (1996-2012). CNDD a apărut sub egida Academiei Române, ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), apoi s-a transformat într-o fundație independentă în 2001. Organizația reprezintă un pilon în cariera lui Călin Georgescu, care susține că a contribuit astfel la planificarea unor politici naționale pentru dezvoltare, în colaborare cu guvernele României.
Sergiu Celac a fost totodată vicepreședintele Asociației Române pentru Clubul de la Roma (2000-2008), filieră pe care a urmat-o ulterior și Călin Georgescu. Candidatul de azi la prima funcție în stat a condus Centrul European de Cercetare al Clubului de la Roma din 2013 până în 2015. Organizația are sediul în Viena.
În 2000, Celac și Georgescu au fost colegi inclusiv în centrala MAE (Ministerul Afacerilor Externe). Celac era deja ambasador cu însărcinări speciale al MAE (din 1996) și avea diferite misiuni la ONU sau în zone sensibile din Balcani, Asia Centrală, Caucaz sau Orientul Mijlociu. Iar Georgescu a condus Direcția Organizații Economice din cadrul MAE între 2000 și 2003. Specializat în birocrația instituțională a ONU, veteranul diplomației ceaușiste a făcut tandem cu Georgescu la mai multe conferințe internaționale.
Asociați și într-o afacere privată
Îi regăsim pe ambii în compania Emission Control SA, axată pe consultanță tehnică în probleme de mediu și înregistrată în iulie 2000. Călin Georgescu și Sergiu Celac apar printre fondatori. Georgescu a rămas în scriptele afacerii cinci luni (până în noiembrie 2000), iar Celac – cinci ani (până în 2005).
Mai atrage atenția însă un fondator, partener atunci cu cei doi funcționari MAE și totodată acționar majoritar în afacere. E vorba despre un offshore din Insulele Cayman (James Cadogan OCTG Limited), implicat în devalizarea Uzinei Republica din București, o fostă întreprindere de stat producătoare de țevi petroliere.
Căsuța poștală din Caraibe era, la rândul ei, reprezentată de un avocat elvețian (Joachim Sussman), decedat între timp, care a administrat inclusiv firma lui Georgescu și Celac din România.
Dincolo de asta, elvețianul și offshore-ul formau un fel de ambalaj proxy menit să acopere beneficiarii reali ai unei scheme de căpușare masivă a fabricii bucureștene: intermediau comenzi de țevi pentru clienți externi, dar comisioanele lor erau atât de mari, încât producătorul de stat ajunsese să-și vândă marfa în pierdere. Până a acumulat datorii imense și s-a blocat.
Guvernul Adrian Năstase a scos la privatizare Uzina Republica în 2003, când devenise deja o problemă socială, cu salariați neplătiți care protestau. Datoriile explodaseră la 50 de milioane de dolari.
Printre cei care s-au înscris oficial la APAPS ca să preia activele întinse pe 180 de hectare a fost și consorțiul care faultase economic întreprinderea – James Cadogan OCTG Limited & Joachim Sussman – partener cu Georgescu și Celac în compania Emission Control. Altminteri, inclusiv “vehiculul” comercial creat special să preia uzina (Republica OCTG LImited SRL) apare în firma fondată de Călin Georgescu și Sergiu Celac.
Consorțiul căpușă avea un consultant financiar controversat: Răzvan Temeșan, fost director Bancorex și fost agent acoperit al SIE (recrutat sub numele de cod “Bădiță Liviu” în vremea când conducea banca Securității).
„James Cadogan era o firmă de intermedieri, avea comezi de la utilizatorii finali ai țevilor și pe baza acelor comenzi eu mă ocupam să obțin finanțare”, a explicat Răzvan Temeșan în emisiunea de investigații “România Furată”, difuzată de Digi 24 în mai 2014.
Temeșan a murit în 2020.
Cine este Sergiu Celac
Născut în 1939 și diplomat de carieră (1961-2000), Celac a fost translatorul prezidențial oficial pentru limbile engleză și rusă al lui Nicolae Ceaușescu. A prestat, de exemplu, la vizita lui Richard Nixon în București, din 1969.
La Revoluție, a fost numit ministru de Externe, ocupând această funcție timp de șase luni (din 28 decembrie 1989 și până 28 iunie 1990). Era perioada în care guvernul, armata, serviciile de informații și administrația prezidențială tocmai fuseseră preluate de agenți sovietici.
În mai 1990, cu ocazia organizării primului “Pod de flori” peste Prut, ministrul Celac declara France Press că evenimentul reprezintă doar o “initiativă particulară”.
Celac a ajutat punctual la reconfigurarea serviciului de spionaj (SIE), imediat după căderea lui Ceaușescu, când a integrat în organigrama MAE primul buget acoperit al agenției. Primul director SIE numit atunci de Ion Iliescu (căruia Celac îi raporta direct) a fost generalul Mihai Caraman, dovedit anterior drept agent KGB.
La fel ca alte nume importante din “garda roșie” care a confiscat instituțiile strategice la Revoluție, Sergiu Celac căzuse în dizgrație în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, fiind exilat din diplomație.
O controversă istorică îl vizează pe tatăl său, Nicolae Cealik, primul prefect comunist instalat de Armata Roșie în România, la Craiova, suspectat că ar fi fost agent sovietic în anii ‘50 (când era angajat la Comitetul de Stat al Planificării).
O controversă contemporană îl indică pe Sergiu Celac drept omul care a aprobat angajarea lui Mircea Geoană în MAE, fără concurs, la scurt timp după Revoluție – potrivit Libertatea.
